Biscuiți vegani cu unt de arahide

Biscuiții aceștia merg foarte bine la o cană cu ceai. Sau dacă vreți neapărat, o ceșcuță de cafea.
Sau doar așa.☕.

Intenția mea a fost să imit puțin biscuiții Oreo însă ce am obținut nu a ieșit la fel. Ingredientele și modul de preparare fiind total diferite, era normal să difere și gustul și textura. Nu m-a deranjat totuși pentru că îmi plac dulciurile mai puțin dulci (dacă înțelegeți ce vreau să zic) simple și cu personalitate. 

INGREDIENTE:

10-15 minute, ingrediente în funcție de cantitatea finală dorită

• nucă măcinată
• curmale fără sâmburi
• cacao alcalină (sau pudră de roșcove)
• ulei de cocos bio(opțional)
• esență vanilie bio (baton, opțional)
• unt de arahide (rețeta aici) 

Primele cinci ingrediente se mixează în robot până se ajunge la consistență unui aluat. Se întinde pe foaie de copt, se așează o altă foaie de copt deasupra (pentru o mai ușoară manevrare) și se nivelează cu sucitorul. Se decupează în forme, după preferință, care se pun la frigider pentru a se întări. Ulterior, se aplică un strat de unt de arahide pe un biscuite și se acoperă cu celălalt. Se lasă la frigider din nou pentru câteva minute.
Acum na, vedeți și voi, să nu-i terminați dintr-o suflare 😋

Ce sunt probioticele și prebioticele?

O digestie bună înseamnă o stare de sănătate bună. Multe afecțiuni își au punctul de plecare în tubul digestiv iar acest lucru subliniază importanța a ce și cum mâncăm. Organismul nostru conține o multitudine de bacterii benefice aflate în tractul digestiv, care ajută la digerarea hranei și absorbția nutrienților din aceasta. Când vorbim de o digestie bună ne referim automat la o floră intestinală echilibrată. Dacă flora intestinală este dereglată de un stil alimentar nesănătos, bogat în zaharuri sau grăsimi, de administrarea de antibiotice sau de perioade de stres prelungit, atunci vor apărea probleme de natură digestivă și diverse afecțiuni. Acest lucru înseamnă că bacteriile benefice au de suferit iar bacteriile care provoacă infecții beneficiază de un mediu prielnic în care să se înmulțească.

Ce putem face?
Recomandarea este să ne alimentăm corect și să consumăm alimente bogate în probiotice dar și în prebiotice. Care este diferența dintre ele și ce rol are fiecare?

Probiotic = pro viață

Probioticele au fost definite în 2001 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi FAO drept „microorganisme vii, care, administrate în cantităţi adecvate, exercită efecte benefice asupra gazdei”. 
Probioticele se află în componența unor alimente - produse lactate acide (iaurt, sana, kefir, brânzeturi), alimente fermentate ca varza acră și murăturile, aluatul(maia naturală - cultură de drojdie sălbatică), borșul de putină sau kombucha. În cazul produselor lactate din comerț trebuie să nu omitem un aspect foarte important: probioticele trebuie să fie de calitate superioară și să reziste proceselor tehnologice de preparare a alimentelor. 
O opțiune folosită de multe persoane este și administrarea de probiotice capsulate. Acestea însă trec în procentaj destul de redus de bariera acidului gastric, chiar dacă sunt luate pe stomacul gol (atunci când în mod normal nu este produs acest acid).

Consumul de probiotice are rol profilactic și terapeutic în:

• gastroenterite
• diaree postmedicamentoasă
• diaree produsă de Rotavirus
• afecțiuni inflamatorii intestinale
• afecțiuni ale pielii
• infecții uro-genitale
• infecția cu Helicobacter Pylori
• constipație
• afecțiuni alergice
• intoleranță la lactoză
• cancerul de colon 
• sindromul de colon iritabil

Pentru a păstra și mai ales să îmbunătățim flora intestinală trebuie să hrănim aceste bacterii benefice, anume probioticele, cu material adecvat, de calitate. Aici intervin prebioticele, hrana probioticelor.

Prebioticele sunt în principal fibre alimentare sau mai bine zis carbohidrați care sunt nedigerabili dar pot fi fermentați de către bacteriile ''bune''. Ele susțin dezvoltarea şi activitatea benefică a bacteriilor probiotice din intestin.

Alimente în care se găsesc prebiotice:

• ceapă
• praz
• usturoi
• sfeclă
• mazare
• sparanghel
• andive
• anghinare
• banale
• cereale integrale
• topinambur(napi)

Concluzie:

Putem popula flora cu probiotice (din alimente sau capsule) dar mai indicat este să le hrănim pe cele deja existente cu alimente bogate în prebiotice. Așadar, consumul de fructe și legume (mai ales în stare crudă) bogate în fibre poate asigura sănătatea sistemului digestiv, sistem care dictează într-o poporție foarte mare sănătatea organismului.
Să ne alimentăm cu simț de răspundere!

Unt de arahide (varianta raw)

Hai să vorbim puțin despre celebrul ''peanut butter'' cu care ne-au înnebunit americanii. Micul dejun la ei este un nimic dacă nu este și untul de arahide. Cumva, a ajuns și aici frenezia asta. Ceva trebuie să ''tartinăm'' și noi. Eram oricum obișnuiți cu Nutella.
Avantajele consumului de unt de arahide sunt multiple. Este o sursă excelentă de energie cu un echilibru al carbohidraților, proteinelor și grăsimilor. Este bogat în vitamine și minerale, cu un cantitate importantă de acid folic, magneziu, zinc, seleniu și vitamine din grupul B.
Ajută în curele de slăbire chiar dacă au un nivel ridicat de calorii. Fibrele din conținut dau sațietate, senzația de foame revenind mai greu iar pofta de dulce fiind semnificativ redusă.
Important! Este necesar să ne asigurăm că achiziționăm arahide de calitate pentru că există pericolul existenței aflatoxinei, o substanță produsă de mucegai.
Varianta untului de arahide, însă preparat acasă, mi se pare de departe cea mai sănătoasă opțiune. În comerț toate aceste creme cu diferite arome au adaosuri periculoase. Ce să faci, trebuie să poată rezista mult timp pe raft.
Eu am ales să nu rumenesc arahidele dar fiecare face după plac. Sigur sunt bune ambele variante.

INGREDIENTE:
10-15 minute

• 2 căni pline cu alune crude ( se pot folosi și prăjite)
• un vârf de sare de mare neiodată
• o lingură ulei de cocos (este opțional)
• curmale, smochine sau al îndulcitor natural(sau miere pentru cine vrea), după gust, hidratate în prealabil
• vanilie bio(baton sau esență) 

Se pun alunele în robot și se procesează, cu mici pauze în care se curăță pereții vasului, până când totul se transformă într-o pastă cremoasă. Trebuie să aveți răbdare și să nu încălziți robotul. Se adaugă la final celelalte ingrediente și se mai mixează pentru omogenizare. Se poate consuma imediat. Se păstrează în frigider timp de câteva săptămâni.